În toamna anului 1944, locuitorii Basarabiei au devenit cetăţeni ai Uniunii Sovietice. Nu i-a întrebat nimeni dacă îşi doresc acest lucru, nu a existat niciun fel de referendum. S-a întâmplat pur şi simplu. În dreapta Prutului - unde Armata Roşie se pretindea aliată, dar se comporta ca o armată de ocupaţie - a început vânătoarea de basarabeni. Cei care reuşiseră să fugă de ciuma roşie erau căutaţi să fie aduşi cu de-a sila în „raiul” lui Stalin.
Unii au reuşit să se ascundă, alţii au fost pur şi simplu răpiţi din ţara lor şi trimişi la capătul lumii.
Chestiunea cetăţeniei române pentru basarabeni a rămas până în prezent o rană deschisă. În primul rând, la Bucureşti procesul redobândirii unui drept asigurat prin toate prevederile internaţionale şi naţionale - cetăţenia română - a fost transformat, iniţial, într-o afacere, apoi într-o mare mizerie politică prin blocarea lui. La Chişinău, s-a declanşat persecutarea prin lege a celor care şi-au redobândit cetăţenia română.
Procesul Tănase şi Chirtoacă împotriva Republicii Moldova de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a ajuns la o decizie într-o perioadă de timp foarte scurtă. Decizia CEDO este cât se poate de clară şi subliniază câteva aspecte care fac imposibilă orice argumentare în favoarea legii care îi împiedică pe cei cu dublă cetăţenie să acceadă în parlamentul de la Chişinău.
Înainte de toate, CEDO remarcă faptul că Republica Moldova este singura ţară europeană care permite deţinerea de cetăţenii multiple - însă îi împiedică pe aceşti cetăţeni să fie aleşi în parlament. Noua lege electorală se află în incompatibilitate cu Convenţia Europeană privind Cetăţenia - semnată de guvernul de la Chişinău -, care garantează celor cu cetăţenie multiplă un tratament egal cu deţinătorii unei singure cetăţenii. În plus, parlamentul de la Chişinău a adoptat în 2003 un set de legi pentru permiterea dublei cetăţenii, iar după doar cinci ani acelaşi guvern şi-a schimbat părerea.
CEDO mai remarcă faptul că noua lege a fost adoptată cu un an înaintea alegerilor - ceea ce se află în conflict cu prevederile Comisiei de la Veneţia privind stabilitatea legislativă şi credibilitatea procesului electoral. Nu se pot schimba regulile jocului în timpul desfăşurării acestuia - însă pentru comunişti aceste manevre constituie tocmai esenţa ideologică.
Pe lângă incompatibilităţile legislaţiei de la Chişinău - discriminatoare la adresa celor cu dublă cetăţenie - cu tratatele şi înţelegerile internaţionale asumate, în stânga Prutului s-a declanşat vânătoarea de români. O vânătoare de români care aminteşte de cea declanşată de Armata Roşie în dreapta Prutului în toamna anului 1944. De data aceasta, este folosit „Monitorul Oficial” al României, unde sunt publicate numele celor care au obţinut cetăţenie română - aceştia urmând a fi identificaţi şi supuşi discriminărilor devenite literă de lege la Chişinău. Însă, dacă în stânga Prutului aproape 150.000 de oameni şi-au redobândit cetăţenia română (alţi peste 800.000 încă o aşteaptă), foarte puţini vorbesc despre cele 120.000 de paşapoarte ruseşti acordate cetăţenilor din R. Moldova. Până la urmă, măsurile luate de comuniştii de la Chişinău sunt doar împotriva românilor, şi asta spune multe.
