Ce prezintă „Moldova Nouă”? Este nu doar ţara, care e necesar să apară aici, în locul proiectului unitar, subsidat „Republica Moldova”. „Moldova Nouă” – mai este şi o alternativă civică calitativă întregii clase politice actuale a Republicii Moldova. Cu atît mai mult, o alternativă atît actualei guvernări RM, cît şi opoziţiei ei, care nu manifestă deosebiri faţă de puterea oficială.

Proiectul naţional „Moldova Nouă”, cu scopul păstrării şi regenerării statului moldovenesc, constă în FORMAREA NAŢIEI CIVICE (POLITICE) MOLDOVENEŞTI. Formarea naţiei în cauză în baza egalităţii drepturilor şi bilingvismului moldo-rus. Acestui scop strategic i se submină totul, deoarece numai executarea acestei sarcini va avea ca rezultat păstrarea Moldovei ca ţară, iar pe noi – ca poporul ei.

1. Problema naţională

La momentul actual, nici un popor moldovenesc unitar, care ar unifica toţi locuitorii ţării, nici o  naţie moldovenească consolidată, nu există. Fără soluţionarea problemei fundamentale, ce constă în consolidarea naţiei moldoveneşti într-o comunitate integră, unificată de obiective comune, statul Moldova nu are viitor. În consecinţă „Moldova Nouă” consideră necesară returnarea la fundamentul statalităţii moldoveneşti. Noi propunem crearea Modovei noi în baza acordului grupelor publice şi etnice variate în conformitate cu regulile de convieţuire în societate. Rezultatul va fi elaborarea Roadmap-ului pentru consolidarea consensului inter-etnic, care se va baza pe următoarele principii:

- principiul autodeterminării etnice voluntare a cetăţenilor;
- principiul naţiei civice („moldovean” = cetăţean al Moldovei);
- principiul comuniunilor constituente ale statului egale în drepturi, în locul separării în „naţie titulară” şi „minorităţi naţionale” ce urmează a fi asimilate;
- principiul de egalitate juridică şi de facto şi egalitatea şanselor pentru toate grupele etnice;
- principiul posibilităţii, pentru toţi cetăţenii, de a fi incluşi în viaţa politică şi social-economică a ţării;
- principiul inevitabilităţii pedepsei în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova pentru stimularea disensiunilor inter-etnice sau inter-naţionale şi pentru declaraţii publice cu conţinut nazist sau antisemit.
 
2. Problema lingvistică

Factorul cu importanţă majoră din cadrul proiectului naţiei civice moldoveneşti apare a fi bilingvismul ruso-moldovenesc real. În mod special, el generează caracterul de structură statală unică Moldovei şi reduce la zero pretenţiile vecine asupra teritoriului ei. „Moldova Nouă” consideră necesară fixarea de jure şi de facto a acestei poziţii în baza principiilor ce urmează:

- principiul egalităţii de drepturi a două limbi oficiale(de stat) – rusă şi moldovenească (statut oficial pentru limba găgăuză în Autonomia Găgăuză);
- principiul sprijinului total acordat limbilor comunităţilor constituente ale statului din partea autorităţilor;
- ocuparea oricărei funcţii de stat este posibilă cu cunoaşterea, ca minim, a unei limbi de stat;
- introducerea unui program de stat de express-cursuri gratuite pentru funcţionarii de stat pentru studierea limbii moldoveneşti şi ruse;
- principiul de plată adiţională funcţionarilor de stat pentru cunoaşterea a două limbi de stat după rezultatele atestării;
- principiul folosirii egalitare a grafiei latine şi chirilice a limbii moldoveneşti;

3. Schimbul elitei politice

În paralel cu noul consens social strategic, - cu acest tratat de pace între noi toţi, - Moldova trebuie să atingă o nouă cultură politică şi să obţină o nouă clasă politică. Mecanismul sachimbării elitelor politice „Moldova Nouă” îl vede în realizarea principiilor ce urmează:

- principiul responsabilităţii colective a clasei politice a anilor ’90 – începutul anilor 2000 pentru eşecul violent al statului moldovenesc (cu posibilitatea de deposedare de drepturi politice);
- principiul denazificării, adoptarea de măsuri pentru atragere la responsabilitate, fără termen de prescripţie, a persoanelor implicate în agresiunea împotriva Tsansnistriei, organizării marşurilor de voluntari spre Găgăuzia, forţarea sau stimularea istieriei naziste şi rusofobiei în RM;
- anularea legii cu privire la interdicţia de a ocupa funcţii în cadrul aparatului de stat sau de a fi membru în Parlament de nivel diferit, pentru persoanele ce deţin cetăţenie dublă;
- De- birocratizarea, reducerea numerarului aparatului birocratic şi a privilegiilor şi facilităţilor pentru birocraţi;

4. Soluţionarea problemei Transnistrene

„Moldova Nouă” se pronunţă în favoarea soluţionării politice paşnice, în etape a conflictului Transnistrean în baza dialogului pe pe poziţii egale al părţilor. Scopul final al soluţionării urmează să fie constituirea unui stat nou între hotarele RSS Moldoveneşti de la 1 ianuarie 1990. Mecanismul reglării conflictului se sumeză în realizarea algoritmică de către Republica Moldova a următorilor paşi, ce permit proiectului constituirii statului unitar să devină atrăgător pentru locuitorii Transnistriei:

- anularea legii din anul 2005 „cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al Transnistriei”;
- semnarea unui Tratat de prietenie şi colaborare între Republica Moldova şi Transnistria, elaborat în baza proiectului propus de partea Nistreană la 11 aprilie 2008 or. Bender;
- reformarea sistemei politice moldoveneşti în baza principiilor democratizării, decriminalizării, demilitarizării şi denazificării Republicii Moldova;
- Asigurarea legislativă a garanţiei recunoaşterii şi inviolabilităţii proprietăţii pe teritoriul Transnistriei, incluzînd proprietatea cetăţenilor străini;
- recunoaşterea egalităţii de drepturi economice, de muncă, sociale,  la pensie şi altele umanitare pentru cetăţenii Republicii Moldova şi Transnistria;
- negocieri de pe poziţii egale între Chişinău şi Tiraspol (cu participarea părţii găgăuze) cu privire la formarea unui stat integru, despre formatul acestuia şi delimitarea responsabilităţilor ţinînd seama de reprezentarea valabilă în organele centrale ale puterii a tuturor subiectelor constituente ale statului;
- organizarea pe ambele ţărmuri ale Nistrului a unui referendum popular, cu privire la constituirea unui nou stat comun;

5. Organizarea statală

„Moldova Nouă” se pronunţă în favoarea renunţării la principiul unitar de organizare a statului moldovenesc. La etapa iniţială, noi considerăm necesară realizarea schimbărilor bazate pe principiile ce urmează:

- executarea totală şi fără condiţii a legii privind „statutul special de drept al Găgăuziei”;
- reprezentarea în baza cotei în organul central legislativ pentru autonomia Găgăuză;
- reabilitarea dreptului de formare a partidelor regionale;
- restauraţia mecanismului de alegere a preşedintelui prin vot popular;
- principiul soluţionării tuturor problemelor strategice ale politicii interne şi externe prin intermediul referendumurilor populare;

În perspectiva soluţionării problemei Transnistrene, „Moldova Nouă”, se pronunţă pro elaborării unei forme rezonabile de relaţii federative între Republica Moldova, Transnistria şi Găgăuzia în baza principiilor ce urmează:

- principiul dreptului la veto al subiectului în privinţa întrebărilor securităţii naţionale, defensivei, politicii externe, statutului neutru sau aderarea la organizaţii politice, militaro-politice sau economice internaţionale;
- principiul garanţiei de libertate în activitatea economică externă, comunicaţii internaţionale, conexiuni umanitare şi culturale externe pentru subiecte;
- principiul libertăţii subiectului la separarea din componenţa statului în cazul pierderii subiectivităţii sale juridice în context internaţional;
- principiul repartizării cotate a reprezentanţilor subiectelor în organul legislativ central după principiul teritorial;
- perspectiva pasajului către un parlament bicameral, Camera superioară a căruia reprezintă interesele subiectelor şi se formează prin calea reprezentării cotate a fiecărui subiect (50% locuri – pentru republica Moldova, 25% - pentru Transnistria şi , 25% - pentru Găgăuzia);
- Revizuirea posibilităţii acordării municipiului Chişinău statut de subiect al federaţiei, şi deasemenea delimitarea altor formaţiuni – teritoriale în calitate de subiecte ale unui stat federativ ( Raionul Taraclia, „Nordic”, „Sudic”, „Central” raioane cu centrele lor regionale).

6. Economia

Noi considerăm, că economia Republicii Moldova prezintă un hibrid, în care sunt  încrucişate cele mai ineficiente caracteristici ale sistemelor capitalistă şi socialistă. În acelaşi timp, statul – jefuind lucrătorii migranţi – nu utilizează potenţialul enorm al resurselor migranţilor, datorită cărora această ţară mai există. Noi propunem pachetul de măsuri necesare şi emergente, bazat pe următoarele principii:

- legalizarea veniturilor migranţilor, considerarea experienţei de serviciu a migrantului la ieşirea la pensie;
- anularea practică a colectării impozitelor de pe sursele migranţilor (deoarece statul, incababil fiind de a asigura cetăţeanul său cu serviciu adecvat, nu dispune de nici un drept de a percepe impozite pe venitul său) şi limitarea tuturor impozitelor pînă la 2-3% din sumă;
- politică fiscală privilegiată a statului pentru gastarbeiter-ilor hotărîţi să se ocupe cu bussiness-proiecte în RM, introducerea principiului „trei la unul” (dacă migrantul investeşte 1 euro în producţie în ţara-patrie a sa, statul adaugă trei);
- renunţarea la încercările inutile a unei integraţii abstracte în UE în schimbul recunoaşterii reale de către statele membre ale Uniunii Europene a drepturilor muncitorilor din RM;
- simplificarea sistemei de impozitare, reducerea numerară a impozitelor în domeniul bussiness-ului legat de producerea bunurilor şi serviciilor, minimalizarea impozitului de valoare netă pînă la 15%, introducerea impozitului unic pe venit în valoare de 13%;
- luptă cu creşterea speculativă a preţurilor;
- crearea condiţiilor pentru asigurarea agenţilor economici cu credite „ieftine”, crearea fondurilor garanţiilor pentru credite, micşorarea ratei de finanţare a băncilor comerciale;
- diversificarea producţiei, orientarea spre produsele abile la concurenţă, pentru care există cîteva pieţi de desfacere;
- promovarea producătorilor autohtoni pe piaţa externă cu apărarea intereselor, protecţia producătorului local, crearea de condiţii pentru accesul micului bussiness la pieţele externe;
- ajutorul statului în certificarea internaţională a produselor, facilităţi la impozitare pentru producătorii produselor atestate;
- investiţii directe şi de stat în infrastructura comună (în prim plan – drumuri şi telecomunicaţii), stimularea fiscală a companiilor private, ce activează în sferele respective;
- dezvoltarea sistemului creditării ipotecare a spaţiului locativ pe termen lung;

7. Politica externă

Noi vedem Moldova un stat neutru şi demilitarizat cu o politică externă pragmatică, coerentă şi predictibilă, orientată spre construirea relaţiilor de parteneriat cu statele vecine, precum şi cu partenerii tradiţionali în politica externă ai republicii în baza principiilor ce urmează:

- principiul garantării integrităţii statale şi neutralităţii Moldovei din partea Rusiei;
- principiul analizei complexe şi revizuirii perspectivei Moldovei de a fi membru în organizaţiile internaţionale, staţionarea în care nu contribuie la realizarea priorităţilor extern-politice şi strategice ale statului;
- principiul obiectivităţii, realismului şi pragmatismului la evaluarea perspectivelor integrării europene a Republicii Moldova în locul populismului non-sens şi speculaţiilor politice;

Concluzie

 Pentru noi este evident faptul, că nici o putere politică actuală din Moldova nu este capabilă să enunţe şi cu atît mai mult să execute aceste condiţii, în timp real.

Noi deasemenea conştientizăm faptul, că pentru unii indivizi, condiţiile date pot apărea ca infamiliare şi chiar înfiorătoare.

Da, se enunţă cu adevărat, nici mai mult, nici mai puţin, reinstituţionalizarea statului moldovenesc;

Noi suntem pregătiţi să ne asumăm această răspundere, obiectiv  conştientizînd, că alte modalităţi de depăşire a crizei statalităţii moldoveneşti, de salvare a statului moldovenesc şi de obţinere a unui sens de existenţă de către el, pur şi simplu, nu există.

Numai Moldova Nouă va deveni casa nativă pentru toţi cetăţenii săi.

Bun Venit în Noua Moldovă.

Bun Venit acasă.

Veaceslav Craciun, Vladimir Lorcenkov, Evgheni Şolari
(Comitet Organizatoric „Moldova Nouă”)