Presa din Republica Moldova, atât de limba română, cât şi de limba rusă, a declanşat în ultimele săptămâni o campanie fără precedent în susţinerea lui Vladimir Filat şi a partidului de strânsură, încropit de acesta sub ochiul vigilent al Moscovei.

S-a ajuns până acolo încât ziarul „Kommersant Plus”, cel mai zelos avocat al şovinismului şi imperialismului rus în Republica Moldova, îi acordă generos spaţiu în paginile sale, prezentând PLDM-ul drept o forţă politică redutabilă, capabilă chiar să substituie după alegerile din 2009 guvernarea comunistă. De ce ziarul separatiştilor transnistreni şi al imperialiştilor ruşi promovează PLDM-ul, care, în mod formal, adică prin retorica sa populistă, optează pentru ieşirea Republicii Moldova din CSI, pentru aderarea la NATO, pentru semnarea tratatului privind micul trafic de frontieră cu România; partid care în declaraţiile sale se declară mare apărător şi promotor al românismului în stânga Prutului? Credem că nu putem să avem decât o singură explicaţie pentru acest paradox: există o înţelegere ocultă între fostul cursant al şcolii KGB, Vladimir Filat, şi exponenţii acestei faimoase instituţii din Federaţia Rusă, înţelegere prin care, credem noi, Filat urmează să facă de ochii lumii o campanie electorală proromânească şi prooccidentală, să absoarbă voturile naivilor şi credulilor alegători de pe dreapta ca, ajungând în 2009 în Parlament, să-şi dea arama pe faţă, să întoarcă macazul, devenind parte a unei guvernări obediente Moscovei. În felul acesta, Filat urmează să răsplătească sponsorizările generoase din străinătate. Din toate indiciile pe care le avem la îndemână reiese că Filat este parte a unui plan rusesc. Asta şi pentru că dacă am admite că Filat este sincer, că este de capul lui şi nu este ghidat de ruşi, ar însemna să credem că cei din fruntea serviciilor secrete ruseşti sunt nişte idioţi, că ziarele lor promovează un partid politic ostil lor, că lucrează în detrimentul interesului imperialist rusesc, ceea ce este absurd. Cum am putea să admitem că ruşii sprijină astăzi un partid care, odată ajuns în Parlament, va promova apropierea Republicii Moldova de România, Uniunea Europeană şi NATO, în condiţiile în care scopul serviciilor secrete ruse este să menţină ţara noastră în sfera de influenţă a Kremlinului şi să-şi păstreze şi trupele, şi tehnica militară în stânga Nistrului.

Filat şi Tarlev, preferaţii presei afiliate intereselor ruseşti

Nu doar „Timpul”, „Jurnal de Chişinău”, „Moldavskie Vedomosti”, „PRO TV Chişinău”, „Vocea Basarabiei” şi „Kommersant Plus” îl promovează pe Filat, dar şi portalul AVA.md, o altă redută mediatică a imperialismului rus, dar şi a separatismului transnistrean şi găgăuz, alimentat pe toate căile tot de ruşi. Acest portal chiar a organizat un sondaj în care cititorii site-ului sunt rugaţi să răspundă la întrebarea: „Pe cine aţi vota dacă în luna octombrie s-ar desfăşura alegeri parlamentare?”. Pe primul loc, cu 32,7 la sută, se situează partidul lui Filat, urmat de partidul lui Vasile Tarlev - cu 24,4%. În comentariile de pe acest portal, Filat este prezentat drept cel mai redutabil concurent politic de pe eşichierul de dreapta.

Legătura lui Filat cu ruşii este o evidenţă pentru orice om treaz la cap. Veriga care îi leagă este uşor vizibilă: Alexandru Tănase, subalternul lui Filat pe linie de partid, şi Valeriu Pasat, fostul numărul unu în securitatea moldoveană, cel care este cercetat de instanţele de la Chişinău pentru un şir de abuzuri şi delapidări încă de pe timpul în care se afla în funcţia de ministru al Apărării, dar şi pentru tentativa de a organiza o lovitură de stat planificată de Moscova în 2005. Iar Alexandru Tănase, vicepreşedinte PLDM, este avocatul lui Pasat, îl apără pe cel care a încercat să răstoarne ordinea constituţională în 2005.

PLDM şi UCM, două formaţiuni politice asemănătoare ca două picături de apă

Spuneam mai sus că „Kommersant Plus” îl promovează cu insistenţă pe V. Filat. Cu aceeaşi insistenţă îl promovează şi pe Vasile Tarlev, care s-a declarat în mod deschis „prieten al Rusiei”, după care a preluat Uniunea Centristă, o epavă politică din flotila, astăzi puternic dispersată şi avariată, a lui Petru Lucinschi. Şi ex-premierul Tarlev este omul ruşilor, altfel nu ar fi promovat de presa acestora. Doar că nu şi de presa rusească de limba română, aceasta se preface a combate cu tărie imperialismul rusesc când e vorba de Tarlev, de legăturile lui cu Moscova, dar tace mâlc şi se face a nu observa legăturile lui Filat cu aceeaşi Moscovă. Ca şi în cazul lui Filat, veriga de legătură a lui Tarlev cu Kremlinul este Pasat, doar că această conexiune nu mai este asigurată de subalternul pe linie de partid al lui Filat – avocatul lui Pasat, Alexandru Tănase, ci de subalternul pe linie de partid al lui Tarlev, vicepreşedintele Uniunii Centriste, Gheorghe Amihalachioaie, care, ca şi Tănase, este avocatul lui Pasat. Ce simetrie!

O coincidenţă deloc întâmplătoare

Să nu credeţi că este vorba de o simplă coincidenţă. Este o schemă bine gândită de polittehnologii ruşi. Aceştia au elaborat şi mesajele electorale ale celor două formaţiuni, cu deosebirea că, în cazul PLDM, acestea sunt adresate unui electorat de dreapta, iar în cazul UCM – de stânga. Vă amintiţi că Filat şi-a lansat formaţiunea politică desfăşurând campania de colectare a semnăturilor privind amendarea Constituţiei în scopul modificării modului de alegere a preşedintelui ţării – nu prin votul Parlamentului, ci prin vot direct al tuturor alegătorilor. Iată că aceeaşi idee este vehiculată şi de UCM – în raportul prezentat la congresul formaţiunii, V. Tarlev a pledat pentru alegerea şefului statului de întreg electoratul şi apoi a repetat-o în conferinţa de presă din 3 noiembrie. O altă idee lansată mai întâi de V. Filat, iar apoi preluată şi de V. Tarlev este cea privind schimbarea sistemului electoral din proporţional (pe liste de partid) în mixt – jumătate din membrii Legislativului urmând să fie aleşi în circumscripţii uninominale, după sistemul majoritar, iar jumătate - pe liste de partid. Adică, 51 dintre cei 101 deputaţi ar urma să fie aleşi pe liste de partid, iar alţii 50 - în circumscripţii uninominale. Şi ideea privind alegerea şefului statului de către întreg electoratul, şi cea privind sistemul electoral mixt au fost plămădite în acelaşi cap, cel mai probabil, al unui polittehnolog rus apropiat de Petru Lucinschi. Să ne amintim că acesta a ratat cel de-al doilea mandat prezidenţial din cauza faptului că Parlamentul, pentru a îngrădi pofta de putere mereu crescândă a celui pe care poporul l-a poreclit „Şmekerilovici”, a modificat Constituţia în 2000, stabilind că şeful statului este ales de către Parlament. Vădit frustrat de acest rateu, Lucinschi a demarat o campanie privind revenirea la practica de până în 2000, în această campanie fiind antrenaţi toţi discipolii şi marionetele sale: Mihai Petrache, Anatol Plugaru, Vitalii Andrievschi etc. Se pare că tot Lucinschi le-a sugerat această idee şi celor doi actuali protejaţi ai săi şi ai lui Pasat: Filat şi Tarlev.

De ce ruşii vor circumscripţii uninominale

De ce polittehnologii ruşi vor alegeri în circumscripţii uninominale? Pentru ca să poată mai uşor cumpăra electoratul! Mai ales că noi ştim prin ce metode a ademenit Filat o parte dintre aleşii locali. Este mult mai simplu să identifici un lider local cu autoritate într-o circumscripţie, pentru care sunt gata să voteze mulţi dintre membrii acestei comunităţi, să-i umpli cu bani buzunarele acestuia ca să candideze din partea partidului tău şi în felul acesta să câştigi alegerile într-o circumscripţie, decât să mergi să-l convingi pe fiecare alegător să-ţi voteze partidul.

Ruşii doresc alegeri pe bază de circumscripţii uninominale pentru că acestea le conferă liderilor separatişti de la Tiraspol încă un instrument de presiune asupra Chişinăului. Lumea, probabil, nu-şi mai aminteşte că primele alegeri democratice din 1990 s-au desfăşurat în circumscripţii uninominale, atunci fiind 380 de deputaţi. Însă după ce separatiştii de la Tiraspol au părăsit Parlamentul, Legislativul a decis să adopte un Cod Electoral care să ofere cetăţenilor noştri din Transnistria dreptul de a participa la alegeri şi de a fi reprezentaţi în Parlamentul de la Chişinău, lucru imposibil în cazul unor alegeri pe circumscripţii uninominale, mai ales că Transnistria ar urma să constituie o circumscripţie sau chiar câteva separate. Acum dacă alegerile s-ar desfăşura din nou după acest principiu, există două evoluţii posibile, ambele fiind convenabile separatiştilor: Prima. Separatiştii transnistreni nu vor permite constituirea secţiilor de votare pe malul stâng şi electoratul transnistrean nu va putea să participe la alegeri nici la secţiile de votare de pe malul drept al Nistrului, fiind vorba de secţii uninominale. Astfel, Legislativul de la Chişinău nu va avea nicio legitimitate pentru Transnistria, pentru că cei 51 de deputaţi aleşi pe circumscripţii uninominale nu îi vor reprezenta în niciun fel pe transnistreni. În cazul al doilea - separatiştii transnistreni vor frauda alegerile pe malul stâng, trimiţând în Legislativ agenţii FSB-ului de la Tiraspol. Asta ar putea duce la destabilizare şi chiar ar putea crea un blocaj în cadrul Parlamentului. Aşa sau altfel, alegerile pe bază de circumscripţii uninominale se vor constitui într-un avantaj pentru regimul criminal al lui Smirnov şi într-un dezavantaj pentru şi aşa firava democraţie moldoveană – acest lucru şi-l doresc şi Filat, şi Tarlev, şi Pasat, şi Lucinschi.

În una dintre recentele sale declaraţii, liderul Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, a declarat că scopul pe care şi l-au propus ruşii în perspectiva alegerilor parlamentare din 2009 este să obţină o majoritate parlamentară care să le permită legiferarea prezenţei lor militare în stânga Nistrului. „Ce vor ruşii în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare, dacă ar fi să simplificăm până la o idee: legalizarea prezenţei militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că actualul statut de ilegalişti nu-i satisface. Prezenţa militară rusă în stânga Nistrului este un subiect litigios, conflictual suplimentar pe agenda marilor puteri, care discută din când în când cum să aranjeze relaţiile dintre ele. Pentru realizarea acestui plan simplu, Rusia are nevoie de un preşedinte obedient care să-şi pună autograful pe o astfel de hârtie (un nou Plan Kozak – nota redacţiei) şi de un Parlament, care să aibă 66 din 101 de mandate, care să modifice punctul doi din Articolul 10 al Constituţiei, care vorbeşte de neutralitate şi interzice staţionarea trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat liderul creştin-democraţilor moldoveni. În mod sigur că PLDM al lui Filat şi UCM a lui Tarlev sunt două formaţiuni politice, alături de altele, ca, de pildă, AMN, care urmează să pună în aplicare acest plan rusesc. Preşedintele, pe care ar urma să îl aleagă această majoritate parlamentară, poate fi Lucinschi sau Pasat, mai ales că ultimul nu-şi ascunde intenţiile de a se lansa în politică şi că nu o singură dată s-au făcut auzite ameninţări că iată într-o bună zi Pasat va reveni la guvernare şi atunci o să vadă ce o să păţească toţi cei care i se opun acum. De fapt, trebuie să înţelegem că e vorba de cei care se opun ruşilor.

Urechean, o armă electorală expirată

Aceasta este schema gândită de polittehnologii ruşi care trebuie să aducă la alegerile parlamentare din 2009 coloana a cincea la guvernare. Ar mai fi şi AMN-ul lui Serafim Urechean, care, deşi rămâne la fel de obedient interesului rusesc, se pare că a cam irosit încrederea Kremlinului, mai ales după ce Moscova a pierdut mizând pe acesta în alegerile din 2005. Doar cu Urechean, Moscova ştie sigur că va pierde. Dar la acest subiect vom reveni cu altă ocazie. Pe curând.

sursa: flux.md