19.07.19       
PUBLICATII
23.11.2008 Denis Cenusa
Alegeri fara limite

Prestaţia electorală a formaţiunilor politice din România (retorica, Programul de Guvernare etc.) scoate în evidenţă nu doar viziunile lor asupra proceselor interne din ţară, dar şi proiecţiile lor asupra sferei politicii externe, inclusiv atitudinea lor faţă de Republica Moldova.

Evenimentele de orice natură care au loc în proximitate pot influenţa situaţia internă din Republica Moldova. Astfel, pentru a determina caracterul scrutinului electoral din România şi modul în care acesta abordează RM, este necesară realizarea unei radiografieri a  comportamentului politic electoral al principalelor partide politice româneşti (PD-L, PSD, PNL), dar şi gradul şi raza de extindere a acestora asupra mediilor politice din străinătatea apropiată. Reflectarea corectă şi plenară a circumstanţelor politico-electorale ne va permite să deducem oportunităţile sau, din contra, dificultăţile pe care le conţine aceste alegeri pentru conjunctura politică actuală şi ulterioară din Republica Moldova.

Campania electorală din România şi referinţele la RM

Prestaţia electorală a formaţiunilor politice din România (retorica, Programul de Guvernare etc.) scoate în evidenţă nu doar viziunile lor asupra proceselor interne din ţară, dar şi proiecţiile lor asupra sferei politicii externe, inclusiv atitudinea lor faţă de Republica Moldova. Dat fiind faptul că, recentele sondaje de opinie publică din România elucidează obţinerea unor procentaje apropiate de către principalii opozanţi în cazul unor eventuale alegeri (PD-L şi PSD) creşte importanţa electoratului din exteriorul ţării în ce priveşte asigurarea unei funcţionalităţi ridicate viitorului Parlament al României. Or, conform sondajului realizat de INSOMAR, PD-L s-a plasat pe locul întâi după numărul de opţiuni de vot (36,6%), PSD-PC a obţinut 31,9%, în timp ce PNL - 17,5% (www.ziua.net, 9.11.08). În comparaţie cu sondajele precedente, PD-L este în scădere (septembrie - 39,4%, iulie-38,5%), de altfel ca şi PNL, spre deosebire de creşterea vertiginoasă pe care a cunoscută PSD (26,4% - iulie şi 24,7% septembrie). Un rol esenţial în această redistribuţie a preferinţelor de vot ale electoratului poate fi legat, în cazul PNL de ultimele iniţiative legislative promovate de PD-L şi PSD privitor la majorarea salariilor pentru profesori cu 50% (Guvernul Tăriceanu se împotriveşte acestei sporiri calificând-o drept falimentară din punct de vedere economic). Scăderea PD-L în sondaje poate fi cauzată de strategia de campanie utilizată care este concentrată pe „mesaje de atac dur" la adresa PSD-ului şi a lui Mircea Geoană, prin asocierea lor cu caracteristici de o semnificaţie negativă („PSD e Şcoala Naţională de Corupţie", „Minciuna cea mai mare e că PSD e în opoziţie", www.impactnews.ro, 29.10.08). În contextul unei crize economice internaţionale de proporţie care afectează şi România, electoratul român este tentat să dea prioritatea „apelurilor electorale" ce se referă, cu preponderenţă, la probleme de ordin social şi economic, fiind neglijate cele cu tentă net politică (conform studiului INSOMAR, din perioada 30 octombrie - 3 noiembrie, populaţia consideră drept obiective imperative - salariile, nivelul de trai, crearea locurilor de muncă, sistemul sanitar, pensiile). În această situaţie delicată, PD-L are nevoie de factori stimulativi adiţionali pentru a fi capabil să îşi garanteze o majoritate confortabilă în forul legislativ împotriva PSD-PC şi PNL, care după desfiinţarea Alianţei D.A. a fost acuzat de colaborare cu social democraţii lui Geoană. Din aceştia face parte şi electoratul român din străinătate, şi anume românii care au emigrat cu scopul de a munci, dar şi posesorii de cetăţenie română localizaţi în ţările din vecinătate.
Conţinutul retoricii liderului PD-L, Traian Băsescu, faţă de problema românilor plecaţi la muncă în statele Uniunii Europene demonstrează existenţa unui asemenea interes. Acuzele nenumărate ale reprezentanţilor PD-L adresate Guvernării şi Parlamentului actual (dominat de PSD, PNL şi acoliţii lor) privitor la fondurile derizorii alocate pentru românii de pretutindeni sunt concludente în aceste sens. Argumentele lansate de PD-L urmăresc scopul de a exterioriza frustrarea emigranţilor români şi a românilor de pretutindeni pentru faptul că PSD şi PNL nu susţin cauza diasporelor române, adunând prin acest intermediu capital politic (Traian Băsescu a afirmat că sursele financiare alocate Departamentului Românii de pretutindeni a fost redus de la 20 ml. RON, în 2007, până la 1,4 ml. euro - 1,5 ml. euro, în anul 2008; www.infopolitic.ro, 6.10.08). Pe lângă gesturile de tip pur declarativ, PD-L şi-a dedicat un capitol aparte al Programului său de Guvernare problemei românilor de pretutindeni, printre care şi a celor din Republica Moldova. Printre viziunile centrale se regăseşte clauza re/dobândirii cetăţeniei române şi păstrarea identităţii române, crearea unor medii de afaceri intracomunitare propice în parteneriat cu exponenţii mediului de afaceri românesc de peste hotare, şi dezvoltarea unor proiecte sociale şi educaţionale destinate românilor de pretutindeni etc. (Programul de Guvernare al PD-L, www.pd.ro). O atenţie deosebită în acest document electoral este acordată şi relaţiilor moldo-române, accentul fiind pus pe extinderea şi aprofundarea relaţiilor cu RM, inclusiv în ce priveşte sprijinirea apropierii acesteia de UE, dar şi crearea unor conexiuni mai puternice între economia moldovenească şi piaţa europeană. Cu certitudine, aceste prevederi vizează cetăţenii RM care sunt în posesia paşaportului românesc (dar în mod special pe cei care se află din diverse motive pe teritoriul României: la studii, muncă etc.) şi care ar putea oferi o „asistenţă" considerabilă PD-L-ului la scrutinul din 30 noiembrie.
Cu toate acestea, democrat liberalii nu sunt unicii care mizează pe votul acestui segment de electorat, având ca rivali pe PNL şi PSD. Spre deosebire de ultimul, liberalii se focalizează mai mult pe românii de pretutindeni şi pe relaţiile cu Republica Moldova. Logica lor rezidă din faptul că în RM ei au drept aliaţi formaţiunea politică Alianţa „Moldova-Noastră", care deţine un credit de încredere relativ semnificativ din partea electoratului (între aceste partide a fost semnat un protocol bilateral de colaborare), dar şi pentru că poziţia PNL în sondaje este precară, ceea ce l-a făcut să fie mai receptiv faţă de aceste subiecte (relaţiile cu RM, românii de pretutindeni). Prin urmare, liberalii fac referinţă la RM de mai multe ori pe parcursul Programului său de Guvernare. În primul rând aceştia se pronunţă pentru susţinerea RM în procesul ei de integrare europeană. La capitolul relaţii bilaterale se intenţionează stabilirea unor parteneriate şi activităţi cu ţările din regiunea Mării Negre, printre care şi Republica Moldova. De asemenea, în viziunea PNL printre atribuţiile prioritare ale României se va numără „ameliorarea climatului politic, economic şi social al RM", cu scopul integrării ei eficiente în spaţiul european, atât la nivel instituţional, cât şi valoric (Programul de Guvernare al PNL, www.pnl.ro). În afară de componenta politică, PNL urmăreşte relaţionarea dintre România şi RM pe filiera economică, pornind de la premisa că statul român este nu doar o ţară vecină cu o economie dinamică, dar şi un membru al UE. În cazul românilor de pretutindeni se observă un anumit grad de reticenţă, mai ales în corelaţie cu PD-L. Prin urmare, liberalii nu invocă necesitatea simplificării procedurii de acordare şi redobândire a cetăţeniei, făcând apel în primul rând la promovarea şi monitorizarea drepturilor omului (specificând în mod particular regiunea transnistreană) şi la alte acţiuni de natură educaţională, socială etc., care însă nu răspund în termeni reali cerinţelor românilor de pretutindeni şi provocărilor la care aceştia sunt supuşi actualmente. De fapt, anume această atitudine timidă poate fi considerat principalul dezavantaj al PNL în confruntarea electorală cu PD-L pentru alegătorii din rândul românilor de pretutindeni (inclusiv a celor din RM).
Studierea detaliată a Planului de Guvernare al Partidului Social Democrat din România elucidează un interes dacă nu secundar, atunci extrem de reţinut pentru românii de pretutindeni şi respectiv relaţiile bilaterale cu RM. Susţinerea integrării europene pentru RM este în prim plan, dar conţine o anumită doză de condiţionalitate referitoare la aprofundarea reformelor democratice şi a respectării angajamentului pro-european confirmate prin procesul electoral corespunzător, dar şi prin rezultatele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din 2009. Prin urmare, PSD este unicul partid din România care inoculează subtil ideea conform căreia avansarea procesului de europenizare a RM va depinde de componenţa politică a viitorului Parlament şi Preşedinte al RM. Prin această prevedere, PSD încearcă să se distanţeze de responsabilităţile care ar putea reveni României în cazul în care alegerile din RM vor rezulta cu o „variabilă politică" complexă şi controversată în raport cu valorile şi principiile europene. În ce priveşte românii de pretutindeni, PSD nu face nicio promisiune privitor la posibilitatea facilitării acordării cetăţeniei româneşti, focusându-se doar pe sprijinirea instituţională a românilor din străinătate, eliminarea restricţiilor de piaţă de muncă pentru români şi protejarea identităţii culturale pentru minorităţile româneşti (Programul de Guvernare al PSD+PC 2008-2012, 10 angajamente pentru România, www.psd.ro). Deficitul de atitudine şi interes atât faţă de RM, cât şi faţă de exigenţele populaţiei de naţionalitate/etnie română, denotă faptul că PSD tinde să se concentreze pe altă categorie socială la alegeri, consacrând 9 puncte din cele 10 ale Programului de Guvernare afacerilor/angajamentelor cu caracter socio-economic şi politic.

Reieşind din faptul că, aceste trei formaţiuni vor accede în parlament, formularea agendei guvernamentale finale va depinde de componenţa lor numerică şi modul în care acestea vor interacţiona. Totuşi, un lucru este evident, lipsa unei majorităţi confortabile în Parlamentul României pentru PD-L va diminua considerabil capacitatea lui de a elabora direcţiile de politici în corespundere cu promisiunile făcute, inclusiv în ce priveşte RM şi redobândirea cetăţeniei de către cetăţenii moldoveni etc. După destrămarea Alianţei D.A., este improbabilă colaborarea parlamentară eficientă dintre PD-L şi PNL, fapt ce va oferi oportunităţi pentru materializarea unoor relaţii de colaborare dintre PSD şi PNL, unde social democraţii (care vor domina  numeric) se arată a fi sceptici şi chiar oponenţi „nedeclaraţi" ai simplificărilor procedurilor de acordare a cetăţeniei româneşti.

Alegerile din România sau preludiul scrutinului electoral din RM

În premieră, conform noii legislaţii electorale româneşti, la alegerile parlamentare din România, în baza mandatului uninominal, vor fi aleşi membri ai Camerei Deputaţilor şi ai Senatului din partea comunităţilor româneşti din străinătate, prin respectarea principiului geografic. Astfel, colegiul Europa de Est şi Asia este adresat nemijlocit posesorilor de cetăţenie română din RM (Ucraina şi alte ţări din regiune). PD-L, PSD şi PNL au înaintat câte un candidat pentru acest colegiu (din partea democrat liberalilor - Eugen Tomac, social democraţii- Tudor Panţâru, liberalii - Nicolae Dabija). Cea mai largă susţinere în rândul partidelor autohtone o are Nicolae Dabija. Astfel, cel puţin trei partide (AMN, PNL şi MAE) şi-au exprimat sprijinul pentru publicistul Nicolae Dabija, care în mod obiectiv este depăşit de Eugen Tomac (consilier prezidenţial pentru relaţia cu românii de pretutindeni) şi de Tudor Panţâru (jurist cu experienţă, în prezent membru al Curţii Constituţionale din Bosnia şi Herţegovina) în ceea ce priveşte experienţă recentă de activare în cadrul instituţiilor de stat din ţară şi străinătate. Datorită faptului că Eugen Tomac este candidatul favorizat de Partidul Liberal din RM (care a realizat transferul mesajului românofil de la PPCD şi aflat în ascensiune în sondajele autohtone), poziţia lui este net superioară faţă de ceilalţi oponenţi (chiar dacă Nicolae Dabija este cunoscut în cercurile intelectuale din RM, Eugen Tomac îl poate devansa atât pentru faptul că este apropiat preşedintelui Traian Băsescu, care se bucură de autoritate în RM, cât şi pentru faptul că poate beneficia de experienţa „fenomenului Chirtoacă"). În pofida experienţei sale redutabile, Tudor Panţâru este susţinut de PSD care nu numai că nu este popular în rândul cetăţenilor moldoveni (datorită rezervelor manifestate de acesta în perioada guvernării sale faţă de problema redobândirii cetăţeniei româneşti), dar nici nu are suport politic valoros în RM (chiar dacă PLDM, care este în şi el în creştere, este „avocatul" neoficial al lui Panţâru), care ar fi capabil să opună rezistenţă PL şi/sau triadei AMN-PNL-MAE. În acest context, confruntarea ar putea avea loc între Tomac şi Dabija, iar indirect între PL şi AMN-PNL-MAE (în care ponderea majoră o deţine PL - partenerul central al PL-D în RM).

Prin intermediul exercitării opţiunii de vot de către cetăţenii moldoveni posesori de cetăţenie română (la cele patru secţii de votare deschise de către reprezentanţele diplomatice şi consulare ale României în RM) se va da start campaniei electorale a alegerilor parlamentare din RM, cel puţin pentru acele partide moldoveneşti care s-au implicat in/direct în sprijinirea candidaţilor pentru Parlamentul României. În acest sens, victoria lui Dabija sau cea a lui Tomac vor aduce imediat capital politic susţinătorilor lor din RM. Totodată, activitatea lor electorală va juca un rol semnificativ în mobilizarea preliminară a electoratului pro-român din RM (Dacă relaţiile dintre PD-L şi PL se vor consolida în continuare, iar pe 30 noiembrie va obţine victoria Tomac, atunci liberalii moldoveni vor primi un credit de încredere substanţial din partea electoratului românofil. Oricum, există riscul ca o parte din alegătorii frustraţi de pierderea candidatului lor să se distanţeze de campania electorală autohtonă, ceea ce ar putea diminua din valoarea politico-electorală a forţelor pro-române). De asemenea, alegerile pentru forul legislativ român ar putea fi folosite de către partidele din RM în scop de testare "parţială" a potenţialului electoral al votanţilor moldoveni, oferindu-le posibilitatea de a-şi corecta sau îmbunătăţi strategiile şi tacticele de campanie electorală în vederea obţinerii unui rezultat mai bun în 2009. Mai mult decât atât, orice rezultat obţinut la aceste alegeri va reprezenta o realitate politică alternativă celei induse opiniei publice din RM de către PCRM privitor la victoria comuniştilor la cursa electorală din 2009, fapt ce va încuraja tot mai multe categorii de votanţi să participe activ la următoarele alegeri parlamentare (în mod special pe emigranţii moldoveni posesori de cetăţenie română, tinerii moldoveni care studiază în România, populaţia pro-română din RM).
 
Limitele alegerilor din România

Reînnoirea Parlamentului României şi alianţele parlamentare care se pot forma ulterior ar putea avea un impact redus asupra RM din mai multe considerente. Primo, mutaţiile politice din mediul politic românesc nu sunt în prezent capabile să genereze în mod direct transformări în politicul moldovenesc (influenţa României este deocamdată nesemnificativă în comparaţia cu cea a Rusiei, iar o mare parte din guvernanţii români acordă o importanţă aleatorie situaţiei din RM). Secundo, viaţa politică din România este distanţată de cea moldovenească, atât datorită statutului său de membru al UE şi NATO, cât şi din cauza interesului insuficient al populaţiei RM pentru procesele politice din ţara vecină (mediul public moldovenesc este conectat la realităţile CSI-iste, şi în primul rând cele de origine rusă, datorită mass-mediei pro-ruse sau/şi a celei de limbă rusă). Tertio, actuala conducere politică de la Chişinău se opune apropierii malurilor Prutului nu doar din motive geo/politice dictate de Rusia, dar şi pentru a nu prejudicia politicii de stat de promovare a „moldovenismului" (inter-relaţionarea dintre Bucureşti şi Chişinău la orice nivel va avea loc atunci când elitele politice din RM vor fi orientate preponderent spre Occident, dar şi îşi vor asuma angajamente comune faţă de instituţiile europene şi euroatlantice etc.).

În orice caz, alegerile pentru Parlamentul României vor lăsa amprente asupra electoratului din RM (posesor de cetăţenie), deoarece vor stabili legături de responsabilitate dintre alegătorii români din RM şi deputaţii parlamentari români. Pe această cale, interesele, temerile şi cerinţele cetăţenilor români din RM vor putea fi audiate, dezbătute şi/sau transformate în iniţiative legislative în cadrul unui din forurile europene. Adiţional, RM/posesorii de cetăţenie română vor primi posibilitatea de a accesa realităţile europene via legislativul României.     

azi.md

sujeturi:
POLEMICA
Для того чтобы добавить комментарий необходимо авторизироваться
TEMELE ZILEI
REFERENDUM
Какая из перечисленных идентичностей наиболее близка вашему самоощущению?
Я - молдаванин
Я - румын
Я - русский (русскоязычный)
Я - бессарабец
Йа креведко
Ни одна из перечисленных
Сами мы не местные
TOATE VOTURILE
POLEMICA
PROIECTE