Se apropie finalul celor 8 ani de guvernare comunista in Moldova. In ajunul noilor alegeri in parlamentul tarii acest fapt poate fi considerat o cauza favorabila pentru realizarea unei analize reduse a rolului si locului comunismului in Moldova in baza exemplului Gagauziei, care mereu a fost incadrata in astfel numitul “brau rosu”. Si valoarea oricarei analize consta in impartialitatea sa. Vom incerca sa respectam acest principiu.
Astazi autonomia din sudul tarii se pozitioneaza ca una dintre cele mai anticomuniste regiuni ale Moldovei. Care este esenta fenomenului unui asemenea viraj?
Pentru a intelege unele dintre ideile, care vor fi expuse in cele ce urmeaza, ar fi de dorit a reaminti pe care fon au patruns ideile comuniste in societate in perioada istorica recenta. Situatia este simplificata de faptul, ca in Moldova acest proces s-a incadrat in limitele vietii unei singure generatii de oameni care este inca vie si ne ofera memoriile lor.
Initial aici era o societate tipica capitalist-burgheza. Triumfa proprietatea privata, micile gospodariile agricole de proprietari(“kulaci”) si asemenea lor. Mici comercianti si mestesugari. Nici o idée comunista.
In pofida acestui fapt, a fost posibila infectarea maselor prin careva metode cu idei socialiste, care nu le necesita nimeni in acea epoca! Si a avut loc o asemenea infectare, incat poporul in curand a uitat rapid unele detalii ale procesului, elemente ale violentei initiale, interrelatia dintre foametea anului 1946 si succesul colectivizarii ulterioare… In continuare – si colhozuri, si controlul de partid si conducerea, si caracterul planificat al economiei controlate – toate acestea erau percepute pozitiv si se reaminteste cu nostalgie de catre generatia in etate. Comunistilor de atunci le era cu mult mai dificil, insa ei s-au ispravit. Fiindca actionau cat de cat in baza de idei. Cum sta treaba cu cei actuali? Pentru contrast sa spunem, ca situatia acum este total diferita. In popor s-au pastrat convingeri comuniste, insa partidul comunist existent de facto nu e capabil a utiliza acest avantaj. Adica la o anumita etapa i-a reusit, pana ce nu sa auto- dezavuat si demascat. Si acum au loc recul dupa recul.
Celor mai grave pierderi este supus partidul comunist din Gagauzia. Insa incercati a initia un dialog cu un gagauz mediu statistic un dialog cordial, amintind trecutul si discutand perspectivele. E dubios faptul ca se va gasi cel putin unul din numarul celor nepolitizati intens si neangajati, care va spune, ca in colhozuri era rau, ca socialismul este un rau. Nu este credibil sa spuna cineva, ca sustine concentrarea bogatiilor intregului sat in mainile a cativa baieti isteti. Este mult mai probabil ca vor veni cu tendinte revolutionare despre faptul ca mai justa ar fi impartirea a tot in mod egal intre toti.
Socialismul a patruns in poporul din Gagauzia pana in maduva oaselor si se mentine acolo nu datorita activitatii partidului comunist actual, ci in controversa ei. Sau, in cel mai bun caz, paralel cu ea, niciunde neintersectandu-se. In randul comunistilor actuali, majoritatea sunt lideri ai gospodariilor satesti imbogatiti pe spatele satelor, iar restul sunt businessmani de success. Cat mai multe milioane poseda businessmanul, cu atat mai activ “comunist” este. Si apogeul activismului este Presedintele tarii in persoana, tot el (din auzite) este cea mai bogata persoana a tarii, tat el (in cumul) principalul comunist din tara.
Cand persoana incepe sa reflecteze asupra acestor fapte, ea intelege, ca partidul comunist al tarii trebuie redenumit in “partocrat”. Desigur reiese un nonsens. O tautologie. Insa este reflectata esenta problemei. “Comunistii” actuali sunt aceeasi nomenclatura sovietica. Ei nici atunci nu au fost comunisti, fiind doar niste executivi ambitiosi, precum nu sunt nici acum. Nu poate avea succes un vanzator de votka daca este alcoolic. Nu consuma droguri comerciantul cu aceste preparate constient. Si nu poate promova cu succes ideea comunista, acel ce nu crede cu adevarat in ea. Pentru a cultiva pe altcineva, insusi ideologul trebuie sa pastreze luciditatea mintii si evaluarea adecvata a lumii inconjuratoare. In caz contrar, milionarii nostri, in extazul ideilor comuniste despre egalitate, s-ar fi aruncat sa imparta saracilor si celor ce necesita averea acumulata “cu munca supranaturala”. Si daca singur ai crede in chipul moral al constructorului comunismului, in genere, ar trebui sa te razi pe cap si sa pleci in manastiri comuniste speciale.
Cel mai nefavorabil pentru partidul comunist al Moldovei este faptul ca eu nu descoper din nou America. Tot ce a fost spus este bine cunoscut, poporul stie adevarul, pur si simplu nu il poate formula in mod literar. Iata toata diferenta.
Poporul stie ca partidul comunist nu construieste in Moldova nici comunism, nici socialism. El demult este perceput nu ca comunist, ci ca guvernant. Deaceea paradoxul, ce consta in faptul ca gagauzii “rosii” dupa coloritul politic se impun de pe pozitii “anticomuniste” nu este de loc un paradox.
A observat cineva, ca evoluand impotriva comunistilor Moldovei, gagauzii nu inainteaza lozinci anticomuniste? A auzit cineva de la gagauzi vociferand: “Pentru reducerea facilitatilor sociale! Liberatate si lipsa de control a imbogatirii businessmanilor!”, sau ceva asemanator? Nu, gagauzii sunt convinsi, ca invatamantul si in continuare trebuie sa fie gratuit, asistenta medicala de asemenea a fost eficienta numai in perioada sovietica gratuita. Trebuie sa se ofere apartamente, acoperisurile blocurilor trebuie reparate de catre stat (ignorand faptul ca aceste case sunt privatizate demult). Pensiile trebuie sa creasca si mai bine ar fi sa fie acordate inca din scutece. Intr-un cuvant, gagauzii sunt comunisti de 10 ori mai mult decat Voronin cu tot partidul sau luati la un loc. Gagauzii nu sunt anticomunisti!
Ce se petrece atunci in Gagauzia? De ce Voronin are probleme atat de mari in aceasta regiune? A minti trebuie mai putin! Poporul nu trebuie dezamagit! Gagauzia, daca ar fi sa meditam nu ca din topor, manifesta in esenta nu anticomunism, ci “extenuare” totala de partidul actual de guvernamant. Fata de elita de partid guvernanta. Si daca acum in Moldova la putere ar fi Liberalii, Gagauzia ar fi fost “antiliberala”.
Pentru a adopta decizii juste, asemenea lucruri trebuie intelese. E inutila autoinducerea in eroare, comandarea sondajelor sociologice profitabile si analize ale situatiei. Aceasta este o analiza justa, luati si consumati-o. Puteti sa nu spuneti multumesc.
In Gagauzia actualmente exista careva confuzie preelectorala. Nu are pentru cine vota. Ar fi sustinut comunistii insa ei nu exista in aceasta tara. Ar fi sustinut patriotii, insa la scara nationala completa ei deasemenea nu exista. Cei care se bat in pieptul “de patriot”, cu adevarat sunt unionisti. Posibil sunt patrioti, insa a tarii vecine. Deci ei sunt aici pur si simplu coloana a cincea. Tradatori.
Ce pot face gagauzii? Au dorit o cota in parlament, fapt ce ar fi introdus careva explicitate, ar fi conturat careva interes pentru campania preelectorala. Nici cota nu a fost sa fie.
Insa exista senzatia confuza, ca infrangerea “comunistilor” la alegerile ulterioare doar va agrava situatia. Va aparea o noua “Adunare Populara” dificil administrabila, deja in Chisinau. Si vor aparea la putere unionistii, care urasc gagauzii si mai mult decat comunistii actuali…
Sunt necesare forte noi. E necesara o noua gura de aer. E necesara o Moldova noua…