Societatea Gagauziei se pregateste sa serbeze a paisprezecea aniversare de la semnarea de catre parlamentul Moldovei a Legii “cu privire la statutul juridic special al UTA Gagauz Eri (Gagauziei)”. In interviul pentru agentia NIKA-press bascanul autonomiei Mihail Formuzal a declarat, ca fata de aceasta data gagauzii au o atitudine deosebita, si pana in prezent este perceputa de catre ei ca un simbol al activitatii in comun a Chisinaului si Comratului, orientate spre solutionarea problemelor social-politice si etnice ale Moldovei contemporane. Insa, si-a exprimat regretul cu privire la incapacitatea unor anumiti reprezentanti suspusi ai Centrului de a a evalua just faptul marcant pentru viata intregii tari, insa in paralel a presupus, ca in lumina unui rand intreg de probleme, cu privire la aspectele politicii externe si teritoriale ale vietii tarii, 24 decembrie poate deveni unul din principalele sarbatori ale Moldovei reinnoite.
Interlocutorul agentiei a determinat relatiile actuale intre autoritatile oficiale ale autonomiei si ale Centrului ca relatiile a doua structuri, orientate spre realizarea indispensabila a obiectivelor proprii, insa care au un rand de probleme reciproce, la solutionarea definitiva a carora din cauza a diverse circumstante, nu au curajul sa pocedeze. In acelasi timp, Formuzal a notat, ca unele momente ale relatiilor Chisinaului si Comratului provoaca in randurile paturii active ale societatii UTA perplexitate, dupa parerea sa, justificata si reorienteaza gagauzii spre articolele respective ale Legii, necesare spre executare. Inca o data, a mentionat bascanul, pentru autoritatile autonomiei prezinta dificultati a controla emotiile populatiei, care se pronunta impotriva interventiei Centrului in activitatea autonomiei, fapt ce s-a manifestat puternic in timpul conflictului in Adunarea Populara elctata la inceputul anului. Rolul fortelor politice din Chisinau in acest conflict a fost evident pentru toti, considera Formuzal, fapt ce a fortat cu intensitate noua sa se manifeste tendintele de a initia un dialog substantial cu Centrul.
Formuzal a respins concluziile observatorilor din Chisinau cu privire la faptul, ca fortele popular-patriotice ale UTA, au refuzat lozincile lor preelectorale ale anilor 2002-2008 si incetul cu incetul lichideaza programele social-politice care i-au adus la putere. In primul rand, o parte a programelor a fost executata, fapt ce are confirmari practice, iar o parte se afla in proces de realizare.In al doilea rand, „patriotii populari” in forta cauzelor obiective nu pot lichida proiectele lor, ce au importanta critica pentru regiune: Strategia „Orientarile de baza ale politicii social-economice a Gagauziei” elaborata de catre ei a fost adoptata in baza unui consens absolut si de catre guvern, si de catre deputatii AP, fapt ce reprezinta una din cele mai importante conditii social-politice pentru realizarea lor, a reamintit Formuzal.
In forta a diverse circumstante, a notat bascanul, Comratul nu a initiat pana in prezent discutia cu Chisinaul a problemelor, determinate de Strategie in sfera celor necesare, dar deja vara anului viitor, adica dupa definitizarea formarii noilor structuri legislative si executive ale RM, discutiile pentru acordul intre UTA si Centru cu privire la delimitarea atributiilor, si de asemenea cu privire la existenta partidelor regionale se pronunta pe cat de oportun, pe atat de inevitabil. El a preferat sa nu discute faptul identificarii pe teritoriul autonomiei a depozitului de arme, munitii si literatura de agitatie, notand insa rolul important al organelor de investigatie si accentuand atentia asupra unui sir de interbari, ce s-au ivit in societatea gagauza in calitate de reactie defensiva la dorintele premature ale unor functionari ai RM de a condamna vinovatii.
Vladimir Tesliuc, observator politic al AI „Nika-press”:
In istoria relatiilor instabile, uneori si tensionate intre Comrat si Chisinau este un episod reprezentativ, care la Sud va fi dat uitarii, posibil doar atunci, cand va fi solutionata definitiv „problema gagauza”. Cum, vor obiecta „comunistii-voroninisti”, nu este oare ea deja solutionata, doar noi am solutionat-o – inca, ehehe, in care an. A controversa cu ei, in special cu cei de azi, ce se tin obstinat de putere, nu are sens. Are sens a le reaminti…
La mijlocul anului 2002, cand Chisinaul comunist era in cautare de motive pentru a pune la punct tendintele popular-patriotice ale Gagauziei (dupa „marele alegeri” in vara anului 1999 pe teritoriul UTA in Comitetul Executiv si AP a regiunii s-au prezentat numerosi adepti ai „consolidarii statutului Gagauziei”), s-au intensificat vizitele „educatorilor chisinauieni” de la PCRM. La intrebarea, de ce pana la venirea la putere in RM a comunistilor nu a fost ridicata atat de grav problema gagauza, el a raspuns astfel: „A fost ridicata si mai inainte, insa nu „statea”…”. Acum, se intelege, s-a ridicat intr-atat si „sta”, ai-ai…, au continuat gandul trimisului din Chisinau cei prezenti la intrevedere. Atunci agitatia specifica in lagarul PCRM s-a incheiat cu o revolutie comunista in Gagauzia. Astazi, se pare, comunistii chisinauieni, in ajunul alegerilor parlamentare, pregatesc aici ceva similar. Conflictul infinit in cadrul AP, asupra caruia comunistii au pierdut controlul, insa in care poseda un numar marcant de „mandate rosii”, depozitul cu armament identificat de cat se poate de nu la timp si urmele ce duc de la el spre teroristi, separatisti si anticomunisti…
In general, e tensiune la Sud. La acestea s-a mai adaugat faptul neobservat, insa caracteristic relatiilor actuale ale Centrului comunist si Sudului „popular-patriotic”. Seful UTA Formuzal a fost invitat pentru participare la activitatea „mesei rotunde” la tema „Statutul juridic al autonomiei in regiunile europene” de catre Congresul Puterilor locale si regionale al Consiliului Europei. Administratia RM nu a posedat mijloace, pentru a finanta calatoria liderului. El totusi a mers in calatoria cu interes de serviciu, cu banii ceruti de la una din reprezentantele de peste hotare in Moldova. In cadrul „mesei rotunde” bascanul a declarat, in particular, ca pozitia legii cu privire la statutul autonomiei „nu doar nu se perfectioneaza, ci nici nu se executa in masura completa”. A mai mentionat Formuzal despre „potentialul de conflict periculos si inepuizabil” din regiune, si de asemenea despre necesitatea „de a modifica statutul UTA in concordanta cu circumstantele contemporane”.
Bascanul a fost prea delicat in cadrul calatoriei , in forta anumitor conditii inteligibile, dupa cum se spune, in privinta aprecierii relatiilor Comratului si Chisinaului. Insa aceleasi cauze ar fi trebuit din contra s-a impuna anumita strictete: Congresul puterilor regionale este platforma unde are loc discutia problemelor concrete, cu privire la realizarea legislatiilor locale, nu mototolirea hartiilor cu lozinci politice. Pana ce, in concordanta cu „circumstantele contemporane” se afla publicatiile din presa popular-patriotica. Si nimeni nu va asigura ca in curand tendintele reflectate in ele, vor fi preluate si de catre liderii oficiali ai UTA ca arme in calitate de argument definitiv in dialogul vast cu Chisinaul. Iata un citat caracteristic din materialul publicat imediat dupa alegerile preliminare ale AP:” In orice revolutie, in orice lupta este infrant acel ce-si pierde luciditatea. Reprezentantii partidului comunist in APG mult timp nu si-au putut gasi luciditatea pierduta si in impotenta lor se ocupau cu mici pacoste. …Deseori uitand faptul ca mai intai trebuie sa fii gagauz si apoi, dupa posibilitate, comunist. Reprezentantii puterii guvernante vor obtine sansa de a intelege in sfarsit un adevar: nu e posibil a obtine dragostea poporului gagauz, sutand puterea electata legislativ, batandu-si joc de simbolurile ei de independenta. In general, a chema catre gaguzi e necesar prin intermediul sentimentelor lor patriotice, nu incercand a-i insela cu ideologii…”
Pentru acei, care in Chisinau isi bateau joc de patriotismul gagauz, considerandu-l de nimic si viabil doar in cazul inactivitatii puterii moldovenesti, reamintim fapte mai importante dacat publicistica anticomunista a celor din sud. La mijlocul lui octombrie in chisinau s-a desfasurat simpozionul international “Dezvoltarea politicii si elaborarea legislatiei active”, in cadrul caruia a discursat si reprezentantul Gagauziei – consilierul presedintelui AP Nicolai Telpiz. El a enuntat cincisprezece pozitii, care confirma opiniile autoritatilor UTA despre lipsa dorintei Chisinaului oficial de a recunoaste legea cu privire la statutul Gagauziei. La finele raportului a mentionat: “…La momentul actual nu exista un mecanism concret a relatiilor reciproce intre organele central si autoritatile Gagauziei. RM nu a reprezentat garantia realizarii complete si neconditionate a Legii “Cu privire la statutul juridic special al Gagauziei”.
