Habar n-am ce calităţi are Igor Dodon. Ce hram poartă. Ştiu însă cu siguranţă că are o deprindere supărătoare. O apucătură. Un tic verbal.

Tovarăşul Bingo

Cuvântul-cheie cu care Igor Dodon încearcă să deschidă toate uşile este „soluţia”. Acesta revine constant, inutil și enervant în vorbirea lui. Umblă cu el pe buze de când îl ştiu.

Încă în luna martie 2011, înainte de demararea oficială a campaniei pentru alegerile locale, Chişinăul a fost împânzit de panouri pe care era scris lapidar: „Soluţia!”. Ulterior, Dodon a recunoscut că la mijloc a fost o campanie publicitară în spatele căreia se ascundea el.

Numai că „soluţia” s-a încuibat obsesiv în dl Dodon mult mai înainte. Cu vreo trei ani până atunci, fiind ministru al Economiei sub regimul Voronin, el vorbea pe o nimică pe ceas despre „soluţia relansării economice a Republicii Moldova”. În cursa pentru primăria Capitalei, de pe la mijlocul primăverii până-n vara anului curent, Dodon devenise „Soluţia pentru o administraţie competentă”. Asta era scris pe toate gardurile din Chişinău.

În consecinţă, fostul contracandidat al lui Dorin Chirtoacă s-a ales şi cu porecle generate de propriul său mod de exprimare publică. El a început să fie dezmierdat „detergent” sau tovarăşul „Bingo”.

Cuvântul parazit

Mai pe scurt, „soluţia” este cuvântul lui parazit care se ţine de Igor Dodon ca scaiul de coada vacii. Poate ar vrea omul să scape de el, dar nu are cum.

Astăzi, când a părăsit grupul parlamentar al Partidului Comuniştilor, unii comentatori sau politicieni îl alintă ca fiind „o soluţie pentru alegerea preşedintelui”. Sau pentru „reformarea PCRM”.

Alţii, din contră, susţin cum că el ar fi „o soluţie a Moscovei”, care încearcă, prin Igor Dodon, să spele imaginea stângii comuniste. Să ne subjuge din nou cu mâinile unui politician mai tânăr, mai abil, mai spălăţel şi de aceea mai periculos decât Voronin.

Soluţia de gândaci în siropul de tuse

De bună seamă, s-ar putea ca Igor Dodon să fie „o soluţie toxică” a Moscovei. Dar ne putem dispensa de ea în actualele împrejurări, când avem deasupra capului spectrul alegerilor anticipate? Şi pe urma, parcă de asta ar trebui să ne fie frică cel mai mult? Pe mine personal mă sperie, în primul rând, otrăvurile strecurate pe ascuns. Este de-a dreptul letal faptul, de exemplu, când personaje aparent inocente îţi toarnă poloniu în ceai.

Deconspirarea grupului de spioni ruşi din SUA care erau foarte aproape să se infiltreze chiar în anturajul secretarului de Stat american Hillary Clinton trebuie să ne dea de gândit. Dacă Washingtonul şi Londra chiftesc de agenturile Moscovei, vă daţi seama ce se întâmplă la Chişinău? Dodonii sunt cel puţin la vedere. Mult mai periculoşi sunt însă cei care, cuibăriţi sus, în vârful piramidei, şi asistaţi de vreo divă irezistibilă, precum Katia Zatuliveter, lucrează pentru Moscova îndărătul uşilor capitonate ale puterii.

Într-o locuinţă normală este de preferat, desigur, să menţii curăţenia cu mijloace naturale. Zice-se că usturoiul şi oţetul din mere, adăugate în hrana căţeluşilor de casă, pot preveni invazia puricilor. Însă în situaţia în care lucrurile au scăpat de sub control, nu pot fi evitate substanţele toxice sau spray-urile otrăvitoare. Important este să ne luăm măsuri de precauţie şi să nu turnăm în siropul de tuse o soluţie de gândaci sau de îndepărtare a petelor de pe haine.

Sursa: Jurnal de Chisinau