Ambasadorul Republicii Moldova în România, Iurie Reniţă, spune aproape direct că este român atunci când îşi mărturiseşte apartenenţa etnică, dar nu poate vorbi despre balansul pe care premierul său îl face între Bruxelles şi Moscova şi nici despre mandatul pe care îl are Germania în negocierile cu Rusia privind Transnistria.

La Bruxelles, mulţi diplomaţi spun că UE începe să-şi piardă răbdarea cu actuala conducere a Republicii Moldova, care nu reuşeşte, după doi ani, să aducă în fruntea statului un preşedinte. Termenul de 18 noiembrie a fost ratat. Când credeţi că va putea fi depăşită această criză politică?

I.R.: Aş spune altfel: mai degrabă este vorba despre o preocupare firească a Uniunii Europene. La jumătatea lunii noiembrie, în ajunul reuniunii miniştrilor de Externe din UE, a fost organizată o nouă şedinţă (a cincea!) a Grupului de prieteni ai Republicii Moldova, prezidată de ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, iar mesajul nu a fost unul de nervozitate, ci de preocupare cu referire la subiectul în chestiune.

Când anticipaţi că va fi găsită această soluţie?

I.R.: N-aş risca să dau cu părerea pentru o dată concretă. Un lucru, însă, vă pot spune cu certitudine: mi-aş dori foarte mult ca Moş Crăciun să aducă în tolba-i generoasă un cadou şi pentru preşedintele ales al Republicii Moldova.

Reprezentantul UE la Chişinău, Dirk Schuebel, a spus la începutul lunii că fosta premieră din perioada comuniştilor, Zinaida Greceanîi ar fi o candidatură bună pentru funcţia de şef al statului. Ce credeţi?

I.R.: Am reţinut din presa de la Chişinău că a fost doar o părere personală, nu o opinie oficială a Uniunii Europene. Sunt sigur că UE va sprijini o candidatură adecvată momentului pe care îl parcurgem, una care va pleda ca parcursul ţării mele spre UE să fie ireversibil.

Zinaida Greceanîi nu ar putea garanta această ireversibilitate?

I.R.:  Candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană este dl Marian Lupu. Este la latitudinea celor patru partide, reprezentate în Parlamentul Republicii Moldova, să decidă soarta viitorului preşedinte.

Partidul premierului Vlad Filat este în descreştere, potrivit cercetărilor sociologice. Lumea îşi pierde încrederea din cauza crizei economice sau din cauza dilemelor primului ministru?

I.R.: Conform ultimului sondaj de opinie rezultă că Partidul Comuniştilor este în descreştere. Partidul Democrat şi cel al premierului Filat sunt într-o uşoară descreştere, iar Partidul Liberal este în creştere. După mine, însă, mult mai preocupant conform sondajului, este faptul că s-a redus numărul celor care optează pentru integrarea europeană.

Oamenii au devenit mai precauţi din cauza crizei economice prelungite din UE?

I.R.: Din punct de vedere macroeconomic, Republica Moldova este o excepţie, cu o creştere de aproape 7 la sută. Oamenii de rand, însă, nu simt această creştere pentru că a fost majorat preţul la gazul natural, electricitate etc.

Pe ce se bazează această creştere?

I.R.:  Este vorba despre creşterea exporturilor cu partenerii noştri tradiţionali, printre care figurează România şi celelalte state ale UE (peste 50% din mărfurile moldoveneşti sunt exportate în UE!).

Republica Moldova se bazează deocamdată doar pe energia importată din Rusia. Se pregătesc în această perioadă interconectări între sistemele energetice ale României şi cele ale Republicii Moldova. De ce ar vrea Chişinăul ca aceste interconectări să aibă dublu sens, de vreme ce doar România poate oferi gaz sau curent Republicii Moldova, nu şi invers?

I.R.: Nu „mirosul" gazului contează, în consecinţă, ci preţul şi calitatea lui. Cred că e bine în ambele sensuri pentru a fi asiguraţi că avem stocul necesar în orice moment, de vreme ce tot vorbim de necesitatea imperioasă a diversificării surselor energetice. Depozitul de la Mărgineni ar putea intra în discuţie - de ce nu? -, precum şi alte opţiuni aflate pe agenda bilaterală.

Dar acest viitor depozit face parte déjà dintr-un plan bilateral româno-rus?

I.R.:  Pentru Republica Moldova ar constitui o diversificare absolut necesară. De aceeai noi mizăm şi pe Nabucco, şi pe AGRI şi pe depozitarea din România. Gazoductul Iaşi-Ungheni este un proiect strategic pentru independenţa reală a Republicii Moldova; el a început să prindă viaţă, iar până la sfârştul anului viitor sperăm mult să-l punem în funcţiune.

Republica Moldova ar vrea să devină parte a proiectelor de depozitare a gazului pe care România şi Federaţia Rusă le negociază în această perioadă?

I.R.: Este una din posibilităţi.

Aţi discutat cu partea română acest parteneriat în privinţa depozitelor?

I.R.: Sunt discuţii pe diverse niveluri.

Aţi spus mai devreme că partidul premierului a scăzut, dar a crescut partidul fostului preşedinte Ghimpu. Credeţi că acest balans are la bază şi noua filozofie a lui Vlad Filat, potrivit căreia moldovenii se simt la fel de bine la Moscova ca şi la Bruxelles?

Sabina FATI, Romania Libera